Alexandru Nazare: Inflația scade rapid, iar deficitul se reduce. Ce urmează pentru economia României

România începe să înregistreze rezultate importante în procesul de stabilizare economică. Inflația a coborât la 6,2% în august, după ce în urmă cu două luni depășea 10%, iar deficitul bugetar s-a redus cu 37% în primele șapte luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage însă atenția că aceste evoluții nu înseamnă că problemele economice au fost rezolvate. Consolidarea fiscală trebuie să continue, iar România trebuie să își schimbe treptat modelul de creștere economică.

Inflația a coborât la 6,2%

Una dintre cele mai importante schimbări din ultimele luni este scăderea accelerată a inflației. Rata anuală a coborât de la peste 10% în iunie la 8,2% în iulie și apoi la 6,2% în august.

Ministrul Finanțelor consideră că ritmul de dezinflație indică o îmbunătățire a echilibrelor economice și nu este rezultatul unei simple intervenții administrative asupra prețurilor.

„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, a explicat Alexandru Nazare.

Deficitul bugetar, în scădere

Pe partea de finanțe publice, datele indică o reducere de aproximativ 37% a deficitului în primele șapte luni ale anului față de perioada similară din 2025.

În același timp, investițiile publice au crescut cu aproximativ 15 miliarde de lei. Astfel, ajustarea deficitului are loc în paralel cu menținerea unui nivel ridicat al cheltuielilor destinate investițiilor.

Totuși, bugetul rămâne puternic afectat de costul datoriei publice. Plata dobânzilor reprezintă aproximativ 3% din PIB, ceea ce limitează spațiul disponibil pentru alte cheltuieli și investiții.

Scăderea inflației nu înseamnă că toate prețurile au scăzut

Deși rata inflației este în scădere, românii nu trebuie să interpreteze această evoluție drept o revenire generală a prețurilor la nivelurile anterioare.

O inflație mai mică înseamnă că prețurile cresc într-un ritm mai lent. În anumite sectoare sunt însă și scăderi efective de preț. Alimentele s-au ieftinit cu aproximativ 0,7% într-o singură lună, iar fructele și legumele au ajuns la niveluri mai mici decât cele înregistrate în urmă cu un an.

Pe de altă parte, prețul petrolului și al carburanților continuă să reprezinte un risc pentru evoluția inflației, în condițiile în care România este influențată de evoluțiile de pe piețele internaționale.

România trebuie să continue reforma finanțelor publice

Reducerea deficitului este considerată un obiectiv esențial pentru stabilitatea economică. Potrivit lui Nazare, România nu își permite să revină la dezechilibrele care au contribuit la acumularea unei datorii publice ridicate și la creșterea costurilor de finanțare.

În perioada următoare, autoritățile trebuie să păstreze controlul asupra cheltuielilor și să respecte țintele asumate, în timp ce economia trebuie orientată către investiții și creșterea veniturilor reale.

„Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a transmis ministrul.

Investițiile, soluția pentru o creștere economică sustenabilă

Strategia economică pentru următorii ani ar trebui să se concentreze pe investiții în energie, industrie și infrastructură. Fondurile europene pot avea un rol major în finanțarea acestor proiecte, alături de capitalul privat și investițiile românești.

Schimbarea modelului economic presupune reducerea dependenței de consumul finanțat prin datorie și orientarea către o economie bazată pe productivitate, venituri reale și investiții.

Pentru ca această tranziție să fie posibilă, predictibilitatea fiscală și încrederea investitorilor vor rămâne elemente esențiale. Scăderea inflației și reducerea deficitului reprezintă semnale pozitive, însă menținerea acestei tendințe va fi decisivă pentru stabilitatea economică a României.